În luna ianuarie a anului 2022 Hermès a ajuns în atenția publicului dintr-un motiv neobișnuit pentru celebra casă de modă, prin demararea unui proces ce viza o serie de NFT-uri ale artistului Mason Rothschild, denumite „MetaBirkin”.

Context

Mason Rothschild a creat o colecție de NFT numită „MetaBirkins” referitoare la modelele digitale ale genților Birkin. Gențile MetaBirkins păreau a fi imagini digitale ale celebrelor genți Birkin ale casei de modă Hermès, acoperite cu blană. MetaBirkins au fost promovate în mediul online ca un tribut adus faimoasei genți Birkin ade la Hermès”, fiind vândute pentru un total de peste 1 milion de dolari.

În cadrul procesului, casa de modă franceză a susținut, printre altele, încălcarea mărcii și ocuparea cibernetică (Eng. cybersquatting) legată de utilizarea neautorizată a mărcii sale înregistrate „BIRKIN” și a modelului celebrei sale genți „BIRKIN”.

Principalele argumente aduse de Hermès au vizat:

• Se creează confuzie în rândul consumatorilor și prejudicii pentru casa de modă, întrucât consumatorii pot crede că NFT-urile au originea sau sunt asociate cu Hermès.
• Pe lângă marca BIRKIN, au fost folosite și imagini digitale ale genților, care seamănă cu forma faimoasei genți „BIRKIN”;
• Rothschild a înregistrat, de asemenea, nume de domenii și pagini de social media cu semnul MetaBirkin, ceea ce ar putea crea confuzie suplimentară în rândul consumatorilor și prejudicii ridicate pentru Hermès;
• Alte case de modă și-au extins serviciile în metavers, iar Hermès plănuia să facă același lucru din 2019 (înainte de utilizarea lui Rothchild), acțiunile lui Rothschild complicând aceste planuri de extindere;
• Hermès a învocat de asemenea gradul ridicat de distinctivitate al mărcii „BIRKIN”, precum și notorietatea acesteia, utilizarea mărcii raportat la gențile în discuție generând venituri de peste 1 miliard de dolari.

Rothschild, pe de altă parte, a susținut că MetaBirkin-urile sale sunt protejate ca o „operă artistică” în temeiul legilor SUA privind libertatea de exprimare, subliniind că proiectul său MetaBirkin declină în mod explicit orice afiliere cu Hermès, iar consumatorii ar lua în considerare acest lucru înainte de a cumpăra NFT-uri.

De asemenea, într-un comunicat emis de artist după ce acțiunea a fost intentată de Hermès, acesta statuează că „Nu creez sau vând genți Birkin false. Creez opere de artă care portretizează genți Birkin imaginare, acoperite în blană.”

Prin urmare, principala întrebare în acest litigiu a fost dacă între „MetaBirkin” și marca înregistrată „BIRKIN” se creează riscul de confuzie, incluzând riscul de asociere în rândul consumatorilor.

Decizia instanței

În data de 8 februarie 2023, instanța din SUA a constatat că denumirea „MetaBirkin” este de natură să inducă în eroare consumatorii cu privire la originea produselor, acestea putând fi asociate cu marca „BIRKIN” deținută de Hermes. Instanța a respins argumentul artistului potrivit căruia NFT-urile erau „opere artistice” protejate în temeiul legilor privind libertatea de exprimare, obligându-l pe artist să plătească 133.000 de dolari pentru încălcarea drepturilor exclusive la marcă aparținând Hermès.

Concluzii

Înregistrarea unei mărci poate ajuta la protecția produselor sau serviciilor unei companii, chiar și în era digitală ce a dat naștere unor produse extrem de complexe cum sunt NFT-urile. Decizia instanței din SUA creează precedent în domeniu, subliniind că regulile în materia drepturilor de proprietate intelectuală rămân aplicabile și în Metaverse.

În contextul în care produsele artistice capătă din ce în ce mai multe forme și valențe, importanța protejării serviciilor/produselor ca marcă crește considerabil. Astfel, chiar ți în web3, o marcă înregistrată garantează drepturile exclusive instrinseci, titularul mărcii putând a se apăra în fața unor potențiale încălcări.